Tu şi sinele. Care se spune că mă definesc!

Se spune că fără tine eu nu aş fi. Fără tine eu nu m-aş putea numi sau nu aş putea fi numit. Numit oricum. În sens particular. De aici şi importanţa pe care ţi-o acord.


Sinele meu îţi este recunoscător pentru că îi repeţi numele. Numele există pentru a fi repetat. De tine. În sens general. Astfel mă particularizezi. Devin un cineva. Un sine care are amprentă. Fără ca tu să îmi spui numele, sau să îmi spui pe nume, eu nu aş ştii cine sunt. Nu aş avea esenţă. Am nevoie ca tu să mă defineşti pentru ca eu să pot să imi dau o definiţie!

Are nevoie sinele meu de celălalt pentru a fi definit?
Fiinţa mea în lume este în lume! Altfel spus, nu suntem singuri! Şi atunci, acest pol pulsional al personalităţii nu are o mişcare de voinţă voluntară. Întotdeauna este condiţionat. Şi prima condiţie care mă condiţionează eşti tu. Asta mai întâi pentru că întotdeauna tu (celălalt) te găseşti lângă. Sine. Oricare sine! Mai ales că, Sinele, acest depozitar haotic şi impersonal al tuturor tendinţelor contradictorii, se defineşte tocmai (într-o maniera negativă) prin absenţa subiectului coerent. Pentru ca să devină coerent Sinele trebuie numit. Şi atunci cere numire. Cui? Celuilalt! Oricum celălalt este în apropriere! Şi se comportă la fel! În acest sens pot spune că întotdeauna sunt un celălalt! De aceea îi imaginez pe cei pe care urmează să îi cunosc precum şi de aceea îmi doresc să fiu altfel!

Şi atunci, nu ştiu dacă sinele are nevoie de celălalt,
ci mai degrabă,
celălalt este ataşat (in)voluntar de sine!

Celălalt (tu) este o rezervă întotdeuna existentă a non-investirii. Străinul care îmi spune numele. Pentru ca să-i pot reţine lui numele. Şi invers. Un paradox al definirii noastre. Un celălalt care numeşte pentru ca sinele să fie sigur că e numit! (mai mult, noi niciodată nu ne-am ales singuri numele, ci am fost numiţi – de alţii, de celălalt – astfel nici nu am putut să ne definim, decât să definim). Ne pricepem mai bine să fim alţii decât să fim noi înşine!

Ah, şi era să uit:
pe tine, doar în această lume te simt!