vineri, 15 aprilie 2011

culcat la picioarele lumii


o privire scurtă asupra lumii
lumea nu merită privită
de fapt, lumea privită prin ochii mei
arată ca un deşert sărat
în care oamenii stau cu capul în nisip
precum struţii
şi caută cele două molecule de hidrogen



azi aş fi vrut să muşc cu poftă din fericire
şi să respir acest anotimp
dar am reuşit doar să prizez această primăvară
de parcă ar fi o linie albă de orizont nedefinit

şi aş mai fi vrut
să-mi acoperi corpul cu mâini
două nu sunt de-ajuns
oricum nu iau nimic personal din tine
totuşi poate te vei lipsi uneori de mine
şi îmi vei da voie
să mă împrumut şi mie din când în când

sunt culcat la picioarele lumii
şi din mine ies mai multe cabluri
sunt conectat la o matrice ţinută în clorură
dacă ar fi să mă vând lui Dumnezeu
oare cât să cer pe mine?

noh bine,
hai să trăiesc şi azi pentru mâine

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu