joi, 22 august 2013

planeta îngheţată



avea pistrui pe sânul drept întotdeauna avea pistrui pe sânul drept când venea toamna şi eu îi spuneam nu mă recunoşti sunt pulsiunea unui eu imposibil de recunoscut nu mă recunoşti ieri am cules nuci din nucul de la universitate am fumat o ţigară pe scări şi am băut o cafea de la automatul din hol chiar lângă sala blaga unde mergeam la cursul de logică al lui drăghici şi uneori povesteam cu ciomoş şi codoban despre fiinţe şi iubiri în amurg apoi fără să vreau am trecut prin ekstazele timpului am întâlnit tot felul de ciudaţi ceasuri tăcute în gări de porţelan mlaştini şi elefanţi hectare întregi de ceai verde ploi incredibil de grele şi nopţi cu felinare şi radiohead şi robert plant şi floyd şi cât de aproape a fost să-mi rad sprâncenele după ce-am băut o sticlă întreagă de absinth verde în praga la poalele podului carol a fost singura dată când am visat cai liberi dar nu mai sunt cai liberi doar închipuiri şi uşi care duc în cealaltă parte a creierului partea futută de griji inutile în care nu vrei să ajungi şi de care fugi în fotoliul unui terapeut care îndeasă în tine medicamente şi metri de realitate care ţi se preling pe sub tălpi şi-aluneci aşa pe-o planetă îngheţată preţ de-o veşnicie preţ de-o atingere fără sens un fel de părere de rău care nu mai contează

azi soarele s-a cuibărit în inima ei şi ea avea pistrui pe sânul drept
întotdeauna avea pistrui pe sânul drept când venea toamna


photo: alexandr pecherskiy

1 comentarii:

Mucegai Ales spunea...

Deci planeta inghetata avea pistrui de toamna pe sanul drept.
Am inteles bine?
:)

Trimiteți un comentariu