miercuri, 7 noiembrie 2012

45 de zile până la apocalipsă












voi toţi îmi vorbiţi despre mine habar n-aveţi nici eu n-am habar ce sunt de ce nu sunt apoi plecaţi seara e la fel de groaznică mă uit minute-n şir în oglindă în baie arăt mai bine mai bine ca ieri am venele întregi mă spăl pe dinţi mai sunt 45 de zile până la apocalipsă îmi place să număr am multe obsesii cea mai gravă eşti tu dar nu-i nimic la iarnă nu vreau niciun cadou la iarnă mă vei lua de mână mănuşile mele de lână vor fi ochii tăi ochii mei văd mult văd cum viaţa mea va fi regăsită de altcineva am obosit happy days are over de dimineaţă am aflat că obama e iar preşedinte nimeni nu mai crede-n moralitate totul e cool şi pizdos dar ştiu că viaţa nu-i nici măcar un banc prost nimeni nu se joacă cu noi noi suntem marionetele propriilor noastre vieţi şi n-avem unde fugi chiar dacă dorinţa de a fugi e cea mai puternică de mâine întotdeauna de mâine va fi mai bine atât de simplu ne minţim atât de simplu trăim am uitat să-mi ud florile florile au nevoie de apă aşa cum eu am nevoie de tine dar ăsta-i un secret pe care n-o să-l afli cine ştie unde-o să mă pierd acum merg să mănânc alune de pădure paracetamol sinus algocalmin două trei pahare de whiskey mă vindec mă curăţ mă tratez mai sunt 45 de zile până la apocalipsă

dacă uneori poate fi niciodată
niciodată nu poate fi uneori

1 comentarii:

Anonim spunea...

Te-an uitat, pentru ca te-am asezat
te asezasem
in adancul sufletului meu.
Ochii mei nu te mai vad,
pentru ca esti insasi
privirea mea.
Esti albastru cerului si Verdele padurii.
Esti poetul din sufletul acestui poet." scris de tagore pentru eul tau poet..

si Devi spunea la fel
" Chiar de ne-amagim,crezand c-am invatat a uita
In adancul inimii retraim tot ceea ce a muri nu vrea." ..pentru ca nici noi nu vrem muri mai repede ca intotdeauna..;)

Trimiteți un comentariu