despre imposibil posibil şi alte cele

ştiu că uneori ca să ne găsim trebuie să ne căutăm în locul unde nimic nu poate fi ascuns dar toate-s ascunse şi ca să ajungem acolo trebuie să întrebăm pe cineva care dacă este întrebat nu va mai şti să răspundă şi va şti să răspundă doar dacă nu este întrebat dar nu-i nimic eu cred că noi am învăţat până acum că imposibilul poate avea şi mirosul florilor de cireş al dimineţilor târzii când te trezeşti mirat de lumină de linişte aceste lucruri atât de fireşti şi de simple dar viaţa-i un joc absurd în care nimeni nu câştigă până la urmă ştiţi şi voi cum e întotdeauna ne dorim altceva altceva altceva pentru că nu suntem în stare să păstrăm ori poate pentru că nu ştim că nimic nu poate fi nou toate rămân la fel chiar şi atunci când ne întrebăm de ce nu înţelegem ce se întâmplă de fapt noi am înţeles totul şi refuzăm răspuns după răspuns în fine nu mai insist se pare că cerul se răzbună într-un târziu ploile şi-au făcut apariţia iar eu stau şi-ascult ecoul greu al stropilor ce se prăbuşesc pe acoperişul de tablă al balconului în cameră n-am aprins încă becul la tv e un meci de snooker şi de vrut aş fi vrut să fiu altundeva dar sunt aici cu stiloul meu vechi scriu poezii de parcă n-aş şti că poeziile întotdeauna îl ucid pe poet mai mult n-am să vă spun

orice imposibil poate fi posibil
e singurul moment în care trebuie să şi crezi


foto: Bela Dick