joi, 2 mai 2013
gândacii de mai se iubesc pentru a muri
dincolo de draperiile gri un vânt calm scutură plictisit mănunchiurile lăptoase de liliac
lângă televizor e o cremă de mâini nivea o lampă de citit chinezească și o vază de flori în care apa e înverzită
nu mai miroase a sex în cameră nu e nimic aruncat la întâmplare doar niște micro-organisme împrăștiate pe cearșaf o lume invizibilă pierdută în tăcere
nu știu
nu știu cu cât se mai vinde timpul dar știu că atunci când vrei să cumperi nu are nimeni de vânzare
am stins veioza peste tricoul de in sub care mai mulți copii mânjiți de cretă încă se mai joacă x și 0 pe pereții sticloși ai inimii
nu vei afla niciodată
ce va urma
draga mea
în noi se ascunde o lume secretă și calmă
pe care doar cei care ne iubesc o pot descoperi
Publicat de
Gabi
la
5/02/2013 07:27:00 p.m.
Trimiteți prin e-mail
Postați pe blog!
Trimiteți pe X
Distribuiți pe Facebook
Etichete:
gabriel bota,
gandaci de mai,
iubire,
poezie,
primavara,
secrete,
sex,
timp,
uitare
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
1 comentarii:
j'attendrai le jamais allors..
Trimiteți un comentariu