daca-i să-mi zâmbeşti
de pe buze-am să-ţi adun
fiecare şoaptă nerostită
şi-am să mi-o prind la gât
cu fire de praf împletit
îţi voi purta şoapta talisman
şi voi sorbi din ea, prin trahee,
particule de viaţă
şi puteri de minotaur
aşa, de apocalipsă,
poate reuşesc să lipsesc
prin urmare, continuă să zâmbeşti
lasă-mă să-ţi vânez şoaptele
şi să mi le atârn de gât
tu vei fi călăul perfect
iar eu victima ideală
lumea poate să se dărâme,
cu şoapta ta de gât,
în negru pierdut
voi alege între alb sau alb
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu