miercuri, 30 iulie 2014
peștii-nisip
3 raze de lună veche
se opresc pe cearceaf
lumina trezește fluturi morpho
care înoată lângă peștii-nisip
valul nopții e blând și uriaș
cât un elefant cu urechi albastre
și doar un sfânt insomniac
cu mâinile lui transparente
ascultă nedumerit cum
inima ta pâlpâie o altă zi
ar fi prea frumos
ar fi mult prea frumos
să deschidem ochii în
lumea care ne înconjoară
nu crezi
Publicat de
Gabi
la
7/30/2014 11:50:00 p.m.
Trimiteți prin e-mail
Postați pe blog!
Trimiteți pe X
Distribuiți pe Facebook
Etichete:
gabriel bota,
pestii-nisip,
poezie
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu