primăvara înflorea în inima oamenilor
ca un nichita binedispus ce arunca la întâmplare
lumină și nori pe foi din aripi de îngeri rotunzi
un telefon a lătrat cineva a zâmbit
cafeaua a rămas blocată într-un gând agitat
nu-i vreme de pierdut ușile-s deschise
doar pentru o secundă pătrată
apoi spațiul întreg a muțit
mi-am achitat nota de plată
și-am plecat afară din viața ei
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu